De multe ori am auzit urmatoarea intrebare:”Daca ma duc la psiholog inseamna ca sunt nebun?” sau “Ma duc sa imi spuna(sa pot certifica in fata celorlalti sau a mea) ca nu sunt nebun” sau “Ce fac acolo? Doar stau de vorba. Pot vorbi si cu un prieten sau cu cineva mai apropiat.”
Ba mai mult cred ca s-a facut apel doar la mesajul oarecum “academic” care este rece si distant ceea ce a facut ca esenta lui sa nu ajunga poate asa cum ar fi de dorit
Dealtfel acest lucru se grefeaza si pe o minima cultura in ceea ce priveste psihoterapia si sanatatea mintala
Ce este psihoterapia?
Cel mai nimerit ar fi intii sa mergem la radacina cuvintului unde putem vedea ca este compus din 2 cuvinte –psiho si terapie
Cuvintul psihoterapie provine din greaca veche- psychē, insemnind spirit, suflet sau răsuflare si therapeia sau therapeuein, ce inseamna a vindeca sau a îngriji.
Cuvintul psihoterapie a fost utilizat pentru prima oara in jurul anului 1890.
Asa ca terapia sufletului, a psihicului, vindecarea lui sau ingrijirea lui sunt aspecte ce tin de acest domeniu.
O rana nevindecata dar de care intre timp am si uitat pentru ca ne-am obligat sau asa am putut face fata inca isi mai spune cuvintul si ne doare ; inca isi arata existenta prin anume comportamente despre care observam ca se intimpla si nu stim cum de am intrat sau iar intram in ele sau vedem ca avem anume inclinatii de a face alegeri care nu intotdeauna se dovedesc a fi benefice pentru noi
Dar cum nimeni nu este perfect sau mai bine zis cum viata nu este alcatuita numai din lucruri usoare, fara de nici o grija, toti la un moment dat trecem prin vai ale sufletului nostru sau ne oprim in fata unui zid ce pare de netrecut.
Atunci avem nevoie sa ne oprim sa ne uitam in jurul nostru sa vedem ce putem face si,daca singuri nu putem merge mai departe putem cere insa ajutor
Psihoterapia are instrumentele necesare la indemina sa ofere ingrijire si tratament unui suflet ranit, obosit.
Poate ajuta pacientul sa isi vindece ranile sufletului astfel ca el, pacientul sa gaseasca o stare de bine, de optimism, sa isi cunoasca si sa isi acceseze resursele interioare pregatindu-se ca el sa mearga mai departe pe drumul vietii lui cu mai multa incredere si maturitate si sa isi poata trai viata intr-un mod cit mai creativ
Cum dealtfel nu putem insa ramine o vesnicie copii pe care mama ii tine in brate si care nu au nici o grija, tot viata este aceea care ne obliga sa crestem si,daca ritmul biologic isi spune cuvintul mult mai evident, deopotriva si ritmul psihologic are cuvintul lui de spus
Asemanator eroului din poveste, eroul vietii noastre suntem noi si, la fel ca si el avem de infruntat diverse incercari ce apar in calea cresterii noastre
Uneori obosim, sau doar atit putem pentru moment, ceea ce nu inseamna ca va ramine asa permanent
Asta poate sa faca sa apara tristetea, fuga, spaima, oboseala, sa vrem sa se termine, sa nu mai vedem, sa dispara sau rani ale trecutului inca "singerinde" ingreuneaza mersul prin viata.
Numai ca…..ele nu dispar si pot reapare in orice moment, de obicei cind ne asteptam mai putin
Important este sa nu uitam ca noi suntem eroii vieti noastre, lucru ce se poate intimpla adesea cind dam de greutati sau ori de cite ori ajungem in fata unor incercari sau asa cum am spus mai sus ne ratacim prin vaile sufletului nostru ori credem ca obstacolul din fata noastra este asa de mare ca nu poate fi trecut
Uitam ca ce se intimpla are un rol – acela de a ne ajuta sa crestem, si, asemanator cu momentul cind un bebelus invata mersul pe picioarele lui- asa invatam si noi sa mergem in viata
Psihoterapia poate ajuta sa invete pacientul sa « mearga» pe picioarele lui astfel incit alegerile sa ii apartina si sa poata trai in armonie cu el insusi dar si cu ceilalti din jurul lui;poate ajuta pacientul sa isi vindece ranile interioare ce inca isi mai spun cuvintul.
Eroul din noi are nevoie de ajutor sa poata merge mai departe sa isi implineasca misiunea vietii lui
Adeseori ranile sufletesti sunt acelea ce ne impiedica sa crestem, sa ne simtim bine, sanatosi din punct de vedere psihic
Si, asa cum medicul clinician a invatat sa poata descifra tainele corpului uman- ale corpului fizic si astfel sa poata vedea rana, interveni si ajuta organismul sa se vindece, asa si psihoterapeutul poate interveni asupra ranii sufletului astfel incit sa se poata curata si vindeca
Care ar fi urmarea?
La fel ca si o boala fizica si aici exista posibilitatea vindecarii de trecutul nostru, de himerele care nu ne lasa sa ne desfasuram optim viata de zi cu zi.
Ba mai mult se intimpla adesea sa uitam ca in interiorul nostru exista resursele puterii de a avea o imagine buna despre noi, de a fi capabili sa facem alegerile care sa fie in acord cu sufletul nostru si care sa ne confere linistea sufleteasca
Ceea ce vreau sa spun este ca e de bun augur sa apelam la psihoterapie tocmai datorita faptului ca psihoterapeutul poate ajuta datorita obiectivitatii cu care poate vedea lucrurile(oare cum ar daca si medicul daca nu ar vedea obiectiv lucrurile ?) adica a pune oglinda actiunilor noastre si a comportametelor noastre astfel incit nu ne mai putem amagi cu mirajul unei lumi deformate si care nu ne lasa sa crestem umbrindu-ne astfel vietile cu tristeti, sentimente de vina, sentimente de rusine, dependente, indecizii si multe altele si chiar mai mult ne poate ajuta sa accesam resursele interioare ce ne pot permite alegeri in acord cu nevoile noastre.
Mai spun doar ca putem lasa prejudecata deoparte si, astfel sa vedem si faptul ca avem un suflet care merita ingrijit si luat in seama asa cum facem cind ne ingrijim corpul si astfel, sa nu mai neglijam prin fuga acea parte care tot noi suntem
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu