Agresivitatea la copil

Toti copiii se manifesta uneori agresiv si, fiecare copil trece prin perioade când comportamentul negativ tinde să domine.
Comportamentul agresiv este o etapa in copilarie si face parte din dezvoltarea copiilor Acesta se afla sub actiunea impulsului iar pe masura ce copii cresc au nevoie ca motivele care stau la baza acestor comportamente sa fie intelese pentru a putea fi ajutati, iar aceste comportamnente impulsive sa dispara.
Trebuie facuta insa o distinctie intre sentimentele de tip negativ si manifestarile de tip negativ, acestea din urma avind nevoie de impunerea limitelor.
Primii ani din viata ai copilului sunt importanti pentru dezvoltarea lor emotionala.
Comportamentul agresiv apare in prima copilarie(1-3 ani) si reprezinta incercarea copilului de a se impune, a testa limitele sau de a atrage atentia.
De regula, copii nu vorbesc despre emotiile lor, insa actiunile acestora exprima mai mult decit cuvintele.
Este stiut ca fiecare dintre noi avem astfel de sentimente si ca, a le ignora sau reprima nu inseamna ca nu exista si de aceea este sanatos a vorbi despre ceea ce simtim deoarece acest lucru permite eliberarea de ostilitate.
Reprimarea acestor sentimente nu face decit sa frustreze si sa mareasca tensiunea interioara cu repercursiuni asupra echilibrului emotional.
Din aceasta cauza este bine sa vorbim cu copii nostrii despre ceea ce simt De exemplu putem spune copilului ca :“Te simti suparat pentru ca ti-a luat jucaria” sau “esti furios pentru ca mama nu ti-a dat voie sa te urci pe scaun”, astfel ii dam posibilitatea sa vorbeasca despre ce simte dar sis a isi elibereze tensiunea emotionala negativa.
Reprimarea acestor sentimente( una din modalitati ar fi prin a spune copilului ca simte exact contrariul a ceea ce simte in momentul respectiv) va avea consecinta nu numai faptul ca ei vor invata sa reprime acest tip de sentimente dar si pe cele frumoase, sanatoase, cu rol benefic in sanatatea emotionala.
Copii sunt oglinzi ale mediului in care se dezvolta
Ei invaţă prin imitare şi identificare. Si în domeniul emoţional, copilul învaţă privind la părinţi sau la alţi adulţi importanţi pentru el si chiar la copiii mai mari.
Atunci cind vad persoane din mediul familial sau persoane importante pentru ei ca isi exteriorizeaza emotiile de nemultumire sau minie intr-un mod dur, impulsiv, cu comportamente agresive asociate, invata ca o astfel de manifestare este cea normala, ca acesta este singurul mod valid de a se manifesta si rezolva conflictele.
Violenţa insa din start este un mijloc prost de a rezolva conflictele intre oameni.
Atunci cind un copil devine nemultumit indiferent de motivul care a dus la acest lucru , ca parinti trebuie sa fim pregatiti sa il ajutam sa isi trateze minia intr-un mod constructiv si nu unul distructiv
Cauzele agresivitatii pot fi multiple plecind de la factori fizici de tip oboseala, foame pina la dorinta de a atrage atentia sau a demonstra superioritatea.
Dacă un copil se simte neînţeles, respins si manipulat, poate cu usurinţă sa dezvolte trăsături negative si, deseori, rezultatul va fi acela de tristete, conflict si răzvrătire.
Astfel ca cel mai bine este sa ne uitam cu intelegere si atentie la el, la ce incearca sa ne spuna prin mijloacele pe care le are la indemina in acel moment si sa putem veni in intimpinarea nevoilor lui.
Impunerea unor limite de la primele manifestari de violenta fizica ajuta copilul sa interiorizeze aceste limite si sa isi controleze impulsurile
Este vital pentru un copil să interiorizeze limite definite impotriva violenţei fizice.
Limitele si impunerea lor nu inseamna nicidecum administrarea unei batai deoarece nu facem decit sa intarim si mai mult comportamentul.
Dar un mod autoritar in care sa ii precizam ca este normal sa se simta furios insa nu trebuie sa loveasca este binevenit astfel ca, el va invata sa nu isi reprime sentimentele, se va mai detensiona si va interioriza si limita faptului ca violenta nu este niciodata un mijloc de rezolvare
Impunerea acestora intr-un mod neagresiv, comunicarea faptului ca nu trebuie sa isi faca rau, lui sau altora si nici sa strice lucrurile din jur sunt elemente esentiale in ceea ce priveste controlul impulsurilor
Importanta in acest proces este si comunicarea si, de aceea este bine sa comunicati cu micutul pentru a descoperi care este sursa reactiilor sale agresive.
Bineinteles ca impunerea acestor limite se completeaza cu exemplul familial sau a mediului in care se dezvolta, adica un mediu in care exista un climat relational-afectiv pozitiv lipsit de acte de violente asigura o dezvoltare armonioasa a copilui.
Climatul relational afectiv pozitiv din familie reduce mult impactul asupra copilului a unor alte surse de violenta din afara mediului familial.